tabular definitie

TABULÁR, -Ă adj. 1. Înscris în coloanele unui registru, pe o listă etc. ◊ Diferență tabulară = adaosul pe care-l primește logaritmul unui număr de patru cifre când acest număr crește cu o unitate. 2. (Despre relief) În formă de masă; întins, neted, plat. ♦ (Tehn.; despre un material) Care se găsește în formă de plăci. [Cf. fr. tabulaire < lat. tabula – masă]. adjectivtabular

TABULÁR, -Ă adj. I. 1. înscris în coloanele unui registru, pe o listă etc. ♦ diferență ~ă = diferența între doi termeni consecutivi ai unei tabele numerice. 2. prezent ~ = prezentul verbului în scrierea de memorii, de însemnări etc. II. (despre relief, corpuri) întins, neted, plat; în formă de masă. ◊ (tehn.; despre un material) în formă de plăci. (< fr. tabulaire, lat. tabularius) adjectivtabular

tabulár adj. m., pl. tabulári; f. tabuláră, pl. tabuláre adjectivtabular

TABULÁR, -Ă, tabulari, -e, adj. 1. Care este înscris pe o listă, pe o tablă¹ sau în coloanele unui registru, ◊ (Mat.) Diferență tabulară = adaosul pe care îl primește logaritmul unui număr de patru cifre, când acest număr crește cu o unitate. 2. (Tehn.; despre un material) Care se prezintă sub formă de plăci. – Din fr. tabulaire. adjectivtabular