TABLETÁ vb. I. tr. A face tablete, comprimate, drajeuri (medicamentoase) dintr-o anumită substanță. [Cf. fr. tabletter]. adjectivtableta
TABLETÁ vb. I. tr. A face tablete, comprimate, drajeuri (medicamentoase) dintr-o anumită substanță. [Cf. fr. tabletter]. verb tranzitivtableta
TABLETÁ vb. tr. a da unei substanțe medicamentoase formă de tabletă (2). (< fr. tabletter) verb tranzitivtableta
tabletá (a ~) (rar) (ta-ble-) vb., ind. prez. 3 tableteáză verb tranzitivtableta
TABLETÁ, tabletez, vb. I. Tranz. A face tablete, drajeuri dintr-o substanță. – Din tabletă. verb tranzitivtableta
tabletat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | tabletat | tabletatul | tabletată | tabletata |
plural | tabletați | tabletații | tabletate | tabletatele | |
genitiv-dativ | singular | tabletat | tabletatului | tabletate | tabletatei |
plural | tabletați | tabletaților | tabletate | tabletatelor |