TABÁGIC, -Ă adj. Cauzat de tabagism; caracteristic unui fumător vechi. ♦ (și s.) Intoxicat cu nicotina din tutun. [Cf. fr. tabagique]. adjectivtabagic
TABÁGIC, -Ă adj. cauzat de tabagism; caracteristic unui fumător vechi. ◊ (și s.) intoxicat cu nicotină. (< fr. tabagique) adjectivtabagic
tabágic adj. m., pl. tabágici; f. tabágică, pl. tabágice adjectivtabagic
TABÁGIC, -Ă, tabagici, -ce, adj. Care aparține tabagismului, privitor la tabagism; caracteristic fumătorului inveterat. ♦ (Și substantivat) Intoxicat cu nicotină din tutun. – Din fr. tabagique. adjectivtabagic
tabagic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | tabagic | tabagicul | tabagică | tabagica |
plural | tabagici | tabagicii | tabagice | tabagicele | |
genitiv-dativ | singular | tabagic | tabagicului | tabagice | tabagicei |
plural | tabagici | tabagicilor | tabagice | tabagicelor |