tabachére f., pl. ĭ (ngr. tabakiéra, it. tabacchiera, fr. tabatière; rus. tabakérka, pol. tabakiera, -kierka). Cutioară de ținut tutun orĭ țigărĭ. V. chisea 2. substantiv feminintabachere
TABACHÉRĂ s.f. (Arhit.) Ferestruică situată în planul acoperișului, care permite luminarea și aerisirea podului sau a unei mansarde. [După fr. (fenêtre à) tabatière]. substantiv feminintabacheră
TABACHÉRĂ s. f. 1. cutiuță în care se păstrează tutunul și țigările. 2. ferestruică în planul acoperișului unei construcții care se deschide ca un capac. (< ngr. tabakera, it. tabacchiera) substantiv feminintabacheră
tabachéră s. f., art. tabachéra, g.-d. art. tabachérei; pl. tabachére substantiv feminintabacheră
TABACHÉRE s. f. v. tabacheră. substantiv feminintabachere
TABACHÉRĂ, tabachere, s. f. 1. Cutiuță în care se păstrează tutunul sau țigările. 2. Fereastră mică, înclinată, executată în panta acoperișului unei construcții. [Var.: tabachére s. f.] – Din ngr. tabakéra, it. tabacchiera. substantiv feminintabacheră
tabachere substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tabachere | tabacherea |
plural | tabacheri | tabacherile | |
genitiv-dativ | singular | tabacheri | tabacherii |
plural | tabacheri | tabacherilor |