reduceri si promotii 2018
Definitie tăinuitor - ce inseamna tăinuitor - Dex Online

tăinuitor definitie

tăĭnuitór, -oáre s. Acela care tăĭnuĭește (o crimă, un furt, un lucru furat): tăĭnuitoriĭ trebuĭe să fie pedepsițĭ ca și făptașiĭ. adjectiv tăĭnuitor

tăinuitór (-nu-i-) adj. m., s. m., pl. tăinuitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. tăinuitoáre adjectiv tăinuitor

TĂINUITÓR, -OÁRE, tăinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care tăinuiește, care ascunde ceva. 2. S. m. și f. Persoană care tăinuiește fapta unui răufăcător, care adăpostește o persoană urmărită de justiție sau ascunde lucruri furate, mărfuri de contrabandă etc. [Pr.: -nu-i-] – Tăinui + suf. -tor. adjectiv tăinuitor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tăinuitor

tăinuitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tăinuitor tăinuitorul tăinuitoare tăinuitoarea
plural tăinuitori tăinuitorii tăinuitoare tăinuitoarele
genitiv-dativ singular tăinuitor tăinuitorului tăinuitoare tăinuitoarei
plural tăinuitori tăinuitorilor tăinuitoare tăinuitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z