SATURATÓR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur. substantiv neutrusaturator
SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur]. substantiv neutrusaturator
SATURATÓR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții până la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur]. substantiv neutrusaturator
SATURATÓR s. n. aparat pentru concentrarea unei soluții până la saturație. (< fr. satureur) substantiv neutrusaturator
saturatór s. n., pl. saturatoáre substantiv neutrusaturator
SATURATÓR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur. substantiv neutrusaturator
săturător | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | săturător | săturătorul | săturătoare | săturătoarea |
plural | săturători | săturătorii | săturătoare | săturătoarele | |
genitiv-dativ | singular | săturător | săturătorului | săturătoare | săturătoarei |
plural | săturători | săturătorilor | săturătoare | săturătoarelor |