sâmbur definitie
- Vezi aici mai multe rimesâmbur
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cusâ
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cusâm
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuur
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cubur
SÂMBUR s. m. v. sâmbure. substantiv masculinsâmbur
SẤMBUR s. m. v. sâmbure. substantiv masculinsâmbur
sâmbur(e) m. 1. partea tare din interiorul unor poame (ca piersica, nuca, pruna) ce conține semânța; 2. partea centrală și luminoasă a unei comete; 3. fig. origina, începutul unei societăți: magul a aflat sâmburul lumii EM. [Albanez SUMBULA, boabă, nasture]. substantiv masculinsâmbure
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisâmbur
| sâmbur | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | sâmbur | sâmburul |
| plural | sâmburi | sâmburii | |
| genitiv-dativ | singular | sâmbur | sâmburului |
| plural | sâmburi | sâmburilor | |