SUVERANITÁTE s.f. Caracterul, situația, starea a ceea ce este suveran; putere supremă, independență a unui stat în relațiile internaționale. [Cf. fr. souveraineté]. substantiv feminin suveranitate
SUVERANITÁTE s. f. calitatea de a fi suveran; putere supremă, independență a unui stat în relațiile internaționale. (< fr. souveraineté) substantiv feminin suveranitate
!suveranitáte s. f., g.-d. art. suveranitắții; pl. suveranitắți substantiv feminin suveranitate
suveranitate f. 1. autoritate supremă: în republici suveranitatea aparține națiunii însăș; 2. întindere de țară sub dependența unui suveran. substantiv feminin suveranitate
*suveranitáte f. (d. suveran; fr. souveraineté). Calitatea de a fi suveran. substantiv feminin suveranitate
SUVERANITÁTE, suveranități, s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. ♦ Atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state. ♦ Suveranitate națională. Suveranitate de stat. – Din fr. souveraineté. substantiv feminin suveranitate
suveranitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | suveranitate | suveranitatea |
plural | suveranități | suveranitățile | |
genitiv-dativ | singular | suveranități | suveranității |
plural | suveranități | suveranităților |