reduceri si promotii 2018
Definitie sută - ce inseamna sută - Dex Online

sută definitie

șut, V. cĭut. adjectiv șut

șut a. Mold. ciut (de coarne): vacă șută de un corn. [Șerb. ȘUT]. adjectiv șut

ȘUT3, -Ă adj. v. ciut. adjectiv șut

cĭut, -ă adj. (var. din cĭunt, ca cĭot din cĭont. Rudă cu ung. csut, cĭunt, suta, cĭut; sîrb. bg. alb. šut, cĭut; ceh. šuta koza, capră cĭută; pol. szuty, rut. šuta. Rudă și cu vsl. bg. košúta, sîrb. kóšuta, cĭută, cerboaĭcă, de unde vine și numele de familie unguresc Kossut și chear [!] lat. Cossutianus, menționat de Tacit). Fără coarne: capră cĭută. – În vest șut. adjectiv cĭut

SÚTĂLEA, SÚTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea. – Sută + le + a. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutălea

SÚTĂLEA, SÚTA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al nouăzeci și nouălea și al o sută unulea. – Sută + le + a. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutălea

sútălea, súta num. ord. de la o sută: al sutălea cartuș, a suta oară. – Fals sútelea. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutălea

sútălea (al o ~) (referitor la o sută) num. m., f. a súta/a o súta articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutălea

sútălea, súta num. ord. de la o sută: al sutălea cartuș, a suta oară. – Fals sútelea. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutălea

sútelea (al + num. + ~) (referitor la sute) num. m. (al două sutelea), f. a... súta (a două suta etc.) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume sutelea

sútă (-te), s. f. – Numărul care urmează după nouăzeci și nouă. – Mr., megl. sută. Sl. suto (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 381), cf. bg., sb., cr., ceh., pol., rus. sto. Trecerea lui ŭu este greu de explicat, cf. Meillet, Bull. Soc. Linguist., XIX, 91 și Skok, Slavia, IV, 132, și i-a determinat pe unii cercetători să gîndească la o proveniență persană a cuvîntului rom. și nu sl. (G. Meyer, Alb. St., IV, 47). Este singurul numeral rom. de origine nelatină. Der. sutar, s. n. (sută, centenar; Arg., bilet de o sută de lei); sutaș, s. m. (centurion); sutălea (var. sutelea), num. ord.; sutime, s. f. (a suta parte; centenar); însuti, vb. (a multiplica cu o sută). substantiv feminin sută

sútă1 (o ~)/sútă (o sută de dolari, sută la sută) num.; 100/C substantiv feminin sută

sútă2 s. f. (prima ~ de lei), g.-d. art. sútei; pl. súte substantiv feminin sută

sută num. 1. număr ce conține de zece ori zece; 2. număr mare: ți-am spus’o de o sută de ori. [Slav. SŬTO (unicul numeral românesc de origină străină)]. substantiv feminin sută

sútă f., pl. e (vsl. sŭto, lat. centum, vgr. 'ekatón, scr. çatam, vgot. hund). Cantitate de zece orĭ maĭ mare de cît zece. Sută de francĭ (saŭ alte monete): se vedeaŭ sutele în ladă. Prov. Sutele mărită slutele, și miile urgiile, baniĭ fac să se mărite urîtele. O sută (num.), de 10 orĭ 10: o sută de anĭ, două sute de francĭ. Număr mare: ți-am spus de o sută de orĭ, de sute de orĭ (de foarte multe orĭ). Miĭ și sute, foarte mult, foarte multe. O sută de miĭ, o zecime din milion. substantiv feminin sută

SÚTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută. 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ♦ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. – Et. nec. substantiv feminin sută

la opt sute și un pol expr. (înv.) elegant. substantiv feminin laoptsuteșiunpol

a fi îmbrăcat la opt sute și un pol expr. a avea haine scumpe, a fi elegant. substantiv feminin afiîmbrăcatlaoptsuteșiunpol

sútălea, súta num. ord. de la o sută: al sutălea cartuș, a suta oară. – Fals sútelea. temporar sutălea

ȘUTÁ vb. I. intr. A lovi tare mingea cu piciorul; a trage un șut. [Cf. fr. shooter, engl. shoot]. verb tranzitiv șuta

ȘUTÁ vb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter) verb tranzitiv șuta

șutá (a ~) vb., ind. prez. 3 șuteáză verb tranzitiv șuta

ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter. verb tranzitiv șuta

a șuta în plopi expr. (glum. – în fotbal) a trimite mingea cu mult peste poartă. verb tranzitiv așutaînplopi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sută

sută   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular su suta
plural sute sutele
genitiv-dativ singular sute sutei
plural sute sutelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z