Alege sensul dorit: surguci -substantiv masculin surguci -substantiv neutru

surguci definitie

SURGÚCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panaș din pene (de struț) împodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la ișlic de sultani, de înalți demnitari turci sau de unii domni români. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui-violete, roz, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Consolida ajacis). – Din tc. sorguç. substantiv masculinsurguci

surgúci1 (plantă) s. m., pl. surgúci substantiv masculinsurguci

surgúci2 (mănunchi de pene) s. n., pl. surgúciuri substantiv masculinsurguci

surgúcĭ n., pl. ce și cĭurĭ (turc. sorghuç, sorghuc, pompon de păr saŭ de pene; ngr. sergútsi, sîrb. sorguč). Vechĭ. Moț de pene cu petre prețioase (îl purta sultanu, pașiĭ din Egipt, Bagdad și Buda și, diferit în formă, domniĭ româneștĭ). Azĭ. O plantă ranunculacee ornamentală (delphinium Ajacis), numită (în Trans.) și toporaș. substantiv masculinsurgucĭ

SURGÚCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panaș din pene (de struț) împodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la ișlic de sultani, de înalți dem¬nitari turci sau de unii domni români. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui-violete, roz, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Consolida ajacis). – Din tc. sorguç. substantiv masculinsurguci

surguciu n. 1. peniș împodobit cu diamante la o căciulă domnească: în fruntea-mi să lucească surguciu ca o stea AL.; 2. Bot. nemțișori de grădină. [Turc. SORGUČ, egretă]. substantiv masculinsurguciu

SURGÚCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panaș din pene (de struț) împodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la ișlic de sultani, de înalți demnitari turci sau de unii domni români. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui-violete, roz, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Consolida ajacis). – Din tc. sorguç. substantiv neutrusurguci

surgúci (-uri), s. n.1. Panaș împodobit, mănunchi de pene. – 2. Plantă (Delphinium Ajacis). Tc. sorguc (Șeineanu, II, 350; Lokotsch 1926), cf. ngr. σεργούτζι, sb. sorguč. substantiv neutrusurguci

SURGÚCI, (1) surguciuri, s. n., (2) surguci, s. m. 1. S. n. Panaș din pene (de struț) împodobit cu pene scumpe, purtat la turban sau la ișlic de sultani, de înalți dem¬nitari turci sau de unii domni români. 2. S. m. Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui-violete, roz, albe sau pestrițe, cultivată ca plantă ornamentală (Consolida ajacis). – Din tc. sorguç. substantiv neutrusurguci

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisurguci

surguci  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular surguci surguciul
plural surguciuri surguciurile
genitiv-dativ singular surguci surguciului
plural surguciuri surguciurilor
surguci  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular surguci surguciul
plural surguciuri surguciurile
genitiv-dativ singular surguci surguciului
plural surguciuri surguciurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z