SURCLASÁRE, surclasări, s. f. Acțiunea de a surclasa. – V. surclasa. substantiv femininsurclasare
SURCLASÁRE, surclasări, s. f. Acțiunea de a surclasa. – V. surclasa. substantiv femininsurclasare
SURCLASÁ, surclasez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A depăși, a întrece (un adversar, mai ales la sport). – Din fr. surclasser. verb tranzitivsurclasa
SURCLASÁ vb. I. tr. (Sport) A depăși, a întrece un adversar, dovedind o superioritate netă. [< fr. surclasser]. verb tranzitivsurclasa
SURCLASÁ vb. tr. (sport) a depăși, a întrece un adversar, dovedind o superioritate netă. (< fr. surclasser) verb tranzitivsurclasa
*surclasá (a ~) vb., ind. prez. 3 surclaseáză verb tranzitivsurclasa
SURCLASÁ, surclasez, vb. I. Tranz. A depăși, a întrece (un adversar, mai ales la sport). – Din fr. surclasser. verb tranzitivsurclasa
surclasare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | surclasare | surclasarea |
plural | surclasări | surclasările | |
genitiv-dativ | singular | surclasări | surclasării |
plural | surclasări | surclasărilor |