supraom definitie

SUPRAÓM, supraoameni, s. m. Om înzestrat cu calități excepționale, care realizează lucruri ce par mai presus de puterile omenești. ♦ Tip de om superior, care, în concepția lui Fr. Nietzsche, ar trebui să apară și să se afle față de omul actual în același raport în care se află omul actual față de maimuță. – Supra- + om (după germ. Übermensch, fr. surhomme). substantiv masculinsupraom

SUPRAÓM s.n. Termen care desemnează ideea omului desăvârșit atât ca gen, cât și ca individualitate. ♦ (În filozofia lui Nietzsche) Tipul omului superior prin voință. [< supra- + om, după germ. Übermensch, fr. surhomme, it. superuomo]. substantiv masculinsupraom

SUPRAÓM s. m. termen care desemnează ideea omului desăvârșit, cu calități excepționale. ◊ (la Nietzsche) tipul omului superior prin voință. (după germ. Ubermensch, fr. surhomme) substantiv masculinsupraom

supraóm (su-pra-) s. m., pl. supraoámeni substantiv masculinsupraom

supraom m. erou (termen împrumutat din filozofia lui Nietzsche). substantiv masculinsupraom

*supraóm m., pl. oamenĭ (după germ. übermensch, nume dat de filosofu Nietzsche † 1900). Om de o mare putere sufletească. substantiv masculinsupraom

SUPRAÓM, supraoameni, s. m. Om înzestrat cu calități excepționale, care realizează lucruri ce par mai presus de puterile omenești. ♦ Tip superior de om, care, în concepția lui Fr. Nietzsche, ar urma să apară și să se elibereze de morala de sclav a creștinismului, dându-și singur legi și situându-se dincolo de bine și de rău. – Supra¹- + om (după germ. Übermensch, fr. surhomme). substantiv masculinsupraom