SUPRAAPRECIÉRE, supraaprecieri, s. f. Faptul de a (se) supraaprecia; supraestimare. [Pr.: -pra-a-pre-ci-e-] – V. supraaprecia. substantiv femininsupraapreciere
SUPRAAPRECIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) supraaprecia și rezultatul ei; supraestimare. [Pron. -pra-a-pre-ci-e-. / < supraaprecia]. substantiv femininsupraapreciere
supraapreciére (su-pra-a-pre-ci-e-) s. f., g.-d. art. supraapreciérii; pl. supraapreciéri substantiv femininsupraapreciere
SUPRAAPRECIÉRE, supraaprecieri, s. f. Faptul de a (se) supraaprecia; supraestimare. [Pr.: -pra-a-pre-ci-e-] – V. supraaprecia. substantiv femininsupraapreciere
SUPRAAPRECIÁ, supraapreciez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aprecia mai mult decât prețuiește în realitate, a (se) considera peste valoarea reală; a (se) supraestima. [Pr.: pra-a-pre-ci-a] – Supra- + aprecia. verb tranzitivsupraaprecia
SUPRAAPRECIÁ vb. I. tr., refl. A (se) aprecia mai mult decât merită; a (se) supraestima; a (se) supraevalua. [Pron. -pra-a-. / < supra- + aprecia]. verb tranzitivsupraaprecia
SUPRAAPRECIÁ vb. tr., refl. a (se) aprecia mai mult decât merită; a (se) supraestima. (< supra1- + aprecia) verb tranzitivsupraaprecia
supraapreciá (a ~) (su-pra-a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 supraapreciáză, 1 pl. supraapreciém (-ci-em); conj. prez. 3 să supraapreciéze; ger. supraaprecíind (-ci-ind) verb tranzitivsupraaprecia
SUPRAAPRECIÁ, supraapreciez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aprecia mai mult decât prețuiește în realitate, a (se) considera peste valoarea reală; a (se) supraestima. [Pr.: -pra-a-pre-ci-a] – Supra1- + aprecia. verb tranzitivsupraaprecia
supraapreciere substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | supraapreciere | supraaprecierea |
plural | supraaprecieri | supraaprecierile | |
genitiv-dativ | singular | supraaprecieri | supraaprecierii |
plural | supraaprecieri | supraaprecierilor |