reduceri si promotii 2018
Definitie sughiț - ce inseamna sughiț - Dex Online

sughiț definitie

SUGHÍȚ, sughițuri, s. n. Contracție bruscă și convulsivă a diafragmei, însoțită de un zgomot nearticulat, cauzată de trecerea aerului prin glotă. ♦ Hohot de râs, de plâns. – Din sughița (derivat regresiv). substantiv neutru sughiț

sughíț s. n., pl. sughíțuri substantiv neutru sughiț

sughiț a. mișcare convulsivă a diafragmei ce se face cu un fel de sunet nearticulat. [Abstras din sughițì]. substantiv neutru sughiț

1) sughíț n., pl. urĭ (lat. pop. subglutium și suggl-, cl. singultus; it. singhiozzo, pv. fr. sanglot, cat. sengtot, sp. soliozo, pg. soluzo). O contracțiune bruscă a diafragmeĭ însoțită de un zgomot particular datorit treceriĭ aeruluĭ pin glotă (Uniĭ sughiță după mult rîs, alțiĭ de frig. Cînd vine după o boală gravă, înseamnă că moartea nu e departe). substantiv neutru sughiț

SUGHÍȚ, sughițuri, s. n. Contracție bruscă și convulsivă a diafragmei, însoțită de un sunet nearticulat, cauzată de trecerea aerului prin glotă. ♦ Hohot de râs, de plâns. – Din sughița (derivat regresiv). substantiv neutru sughiț

2) sughíț, a v. intr. (lat. pop. subgluttiare, var. din sub-gluttire, cl. singlutire și singultare; it. singhiozzare, pv. sanglotir, fr. sangloter, cat. senglotar, sp. sollozar, pg. soluzar. V. înghit). Îs apucat de sughițurĭ. (Cînd sughițĭ, poporu zice că te pomenește cineva). verb sughiț

sughițá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sughíț, 3 sughíță verb sughița

sughițá (-ț, át), vb. – A scoate zgomote prin contractarea diafragmei. – Mr. sugliț(are), megl. sugliț(are.) Lat. subglŭttĭare (Cihac, I, 126; Densusianu, Hlr., 170; Pușcariu 1682; Densusianu, Filologie, 448; REW 7943; Tiktin), cf. sicil. suggyttsari, calabr. sogliuttu, suggiuttu, roman. sulluttsare, sp. sollozar, port. soluçar. Legătura cu singultĭāre (Philippide, Principii, 108) este anterioară rom. Uz general (ALR, I, 84). – Der. sughiț, s. n. (contracție a diafragmei însoțită de zgomot; hohot). verb sughița

SUGHIȚÁ, sughíț, vb. I. Intranz. A scoate sughițuri. [Prez. ind. și: sughít] – Lat. pop. subgluttiare (= singultare). verb sughița

SUGHIȚÁ, sughíț, vb. I. Intranz. A scoate sughițuri. [Prez. ind. și: sughít] – Lat. pop. subgluttiare (= singultare). verb sughița

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sughiț

sughiț   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sughiț sughițul
plural sughițuri sughițurile
genitiv-dativ singular sughiț sughițului
plural sughițuri sughițurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z