sufoca definitie

credit rapid online ifn

*sufóc, a -á v. tr. (lat. suf-fóco, -focáre). Gîtui. Înăduș: fumu te sufoca. verb tranzitivsufoc

SUFOCÁ, sufóc, vb. I. Refl. și tranz. (Adesea fig.) A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) înăbuși (din lipsă de aer), a (se) asfixia. – Din fr. suffoquer, lat. suffocare. verb tranzitivsufoca

credit rapid online ifn

SUFOCÁ vb. I. tr., refl. A (se) înăbuși (din lipsă de aer). [P.i. sufóc, 3,6 -că. / < fr. suffoquer, cf. lat. suffocare]. verb tranzitivsufoca

SUFOCÁ vb. tr., refl. a (se) asfixia. (< fr. suffoquer, lat. suffocare) verb tranzitivsufoca

sufocá (a ~) vb., ind. prez. 3 sufócă verb tranzitivsufoca

sufocà v. a năbuși. verb tranzitivsufocà

SUFOCÁ, sufóc, vb. I. Refl. și tranz. (Adesea fig.) A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira; a (se) înăbuși (din lipsă de aer), a (se) asfixia. – Din fr. suffoquer, lat. suffocare. verb tranzitivsufoca

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluisufoca

sufoca  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)sufoca sufocare sufocat sufocând singular plural
sufocând sufocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sufoc (să)sufoc sufocam sufocai sufocasem
a II-a (tu) sufoci (să)sufoci sufocai sufocași sufocaseși
a III-a (el, ea) sufo (să)sufocai sufoca sufocă sufocase
plural I (noi) sufocăm (să)sufocăm sufocam sufocarăm sufocaserăm
a II-a (voi) sufocați (să)sufocați sufocați sufocarăți sufocaserăți
a III-a (ei, ele) sufo (să)sufoce sufocau sufoca sufocaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z