substrat definitie

credit rapid online ifn

SUBSTRÁT s.n. 1. Baza materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect. ♦ Conținut. 2. Strat peste care s-a așezat un alt strat. ♦ (Lingv.) Elemente pătrunse într-o limbă din limba unei populații mai vechi, dispărută în urma unei cuceriri, unei colonizări etc. 3. Substanță chimică asupra căreia acționează o enzimă. 4. (Fig.) Cauză adevărată (dar ascunsă) a unei acțiuni etc. [Pl. -turi, -te. / < fr., lat. substratum]. substantiv neutrusubstrat

*substrát n., pl. urĭ (sub- și strat; lat. sub-stratus (adj.), așternut dedesupt). Fil. Ceĭa ce există într’o ființă independent de calitățile eĭ (temelia). Lucru deasupra căruĭa s’aŭ depus altele în loc orĭ în timp: un substrat argilos, substratu dacic al Românilor. substantiv neutrusubstrat

credit rapid online ifn

substrát s. n., pl. substráturi substantiv neutrusubstrat

SUBSTRÁT s. n. 1. baza materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; (p. ext.) conținut. (fig.) cauză adevărată, dar ascunsă, a unei acțiuni etc. 2. strat peste care s-a așezat un alt strat. ◊ suport de care este fixată o plantă sau un animal sedentar etc. 3. totalitatea elementelor lingvistice pătrunse într-o limbă nouă din limba unei populații mai vechi, dispărut în urma unei cuceriri, a unei migrații sau a unei colonizări. 4. substanță chimică asupra căreia acționează o enzimă. (< fr. substrat, lat. substratum) substantiv neutrusubstrat

substrat n. 1. Filoz. ceeace există într’o ființă independent de calitățile sale; 2. bază esențială: creierul e substratul cugetării. substantiv neutrusubstrat

SUBSTRÁT, substraturi, s. n. 1. (Fil.) Bază materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; bază materială a unității, a omogenității diferitelor obiecte; p. ext. conținut. 2. Strat peste care s-a așezat alt strat. ♦ (Lingv.; cu sens colectiv) Elemente pătrunse într-o limbă din limba populației autohtone care a adoptat-o, părăsindu-și limba proprie în urma unei cuceriri, a unei migrațiuni sau a unei colonizări. 3. Substanță chimică asupra căreia acționează un ferment. 4. Fig. Motiv, cauză adevărată (dar ascunsă) a unei acțiuni, a unei întâmplări, a unei porniri etc. – Din fr. substrat, lat. substratum. substantiv neutrusubstrat

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisubstrat

substrat  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular substrat substratul
plural substrate substratele
genitiv-dativ singular substrat substratului
plural substraturi substratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z