reduceri si promotii 2018
Definitie subordonat - ce inseamna subordonat - Dex Online

subordonat definitie

SUBORDONÁT, -Ă, subordonați, -te, adj. Dependent de cineva sau de ceva, aflat într-o relație de subordonare. ♦ Propoziție subordonată (și substantivat, f.) = propoziție care depinde din punct de vedere gramatical de altă propoziție, îndeplinind funcțiunea unei părți de propoziție a regentei; propoziție secundară. ♦ (Substantivat) Subaltern. – Din fr. subordonné. adjectiv subordonat

SUBORDONÁT, -Ă adj. Aflat în subordine; dependent de cineva sau de ceva. ◊ Propoziție subordonată (și s.f.) = propoziție care determină o altă propoziție, depinzând de ea; propoziție secundară; noțiune subordonată = noțiune mai puțin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. // s.m. și f. Inferior; subaltern. [Var. subordinat, -ă adj. / cf. fr. subordonné]. adjectiv subordonat

SUBORDONÁT, -Ă I. adj. care se subordonează. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care determină o altă propoziție, depinzând de ea; propoziție secundară; noțiune ~ă = noțiune mai puțin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. II. s. m. f. inferior; subaltern. (< fr. subordonné) adjectiv subordonat

subordonat a. 1. supus altuia; 2. care depinde de o cauză, de un principiu. adjectiv subordonat

SUBORDONÁT, -Ă, subordonați, -te, adj. Dependent de cineva sau de ceva, aflat într-o relație de subordonare. ◊ Propoziție subordonată (și substantivat, f.) = propoziție care depinde din punct de vedere gramatical de altă propoziție, îndeplinind funcția unei părți de propoziție a regentei; propoziție secundară. ♦ (Substantivat) Subaltern. – Din fr. subordonne. adjectiv subordonat

!subordonát (su-bor-/sub-or-) adj. m., pl. subordonáți; f. subordonátă, pl. subordonáte adjectiv subordonat

*subordonát, -ă adj. (fr. subordonné, mlat. subordinatus). Supus altuĭa, dependent. Supus, ascultător, disciplinat (un soldat, un elev). Gram. Propozițiune subordonată, dependentă de alta numită „principală”, ca: oameniĭ regretă viața cînd se apropie moartea. Subst. Persoană care e supt dependenta alteĭa, subaltern: șefu trebuĭe să aĭbă încrederea subordonaților săĭ. – Se poate zice și subordinat (după forma latină). adjectiv subordonat

*subordón și éz v. tr. (fr. subordonner, mlat. subordinare. V. ordine). Stabilesc o ordine de dependență de la inferior la superior: legea-l subordonează pe servitor stăpînuluĭ. Fig. Îmĭ subordonez veniturile cheltuĭelilor. – Se poate zice și subordinez (după forma latină). verb tranzitiv subordon

SUBORDÓNA vb. tr. a face ca cineva sau ceva să depindă de altcineva sau de altceva; a determina o ordine de dependență de la inferior la superior; a supune. (< fr. subordonner) verb tranzitiv subordona

!subordoná (a ~) (su-bor-/sub-or-) vb., ind. prez. 3 subordoneáză verb tranzitiv subordona

SUBORDONÁ vb. I. tr. A face ca un lucru să depindă de altul; a hotărî, a determina o ordine de dependență de la inferior la superior; a supune. [Var. subordina vb. I. / < fr. subordonner, it. subordinare]. verb tranzitiv subordona

SUBORDONÁ, subordonez, vb. I. Tranz. A face ca cineva sau ceva să depindă de altcineva sau de altceva, a stabili o ordine de dependență de la inferior la superior. – Din fr. subordonner. verb tranzitiv subordona

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului subordonat

subordonat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular subordonat subordonatul subordona subordonata
plural subordonați subordonații subordonate subordonatele
genitiv-dativ singular subordonat subordonatului subordonate subordonatei
plural subordonați subordonaților subordonate subordonatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z