subordona definitie

*subordón și éz v. tr. (fr. subordonner, mlat. subordinare. V. ordine). Stabilesc o ordine de dependență de la inferior la superior: legea-l subordonează pe servitor stăpînuluĭ. Fig. Îmĭ subordonez veniturile cheltuĭelilor. – Se poate zice și subordinez (după forma latină). verb tranzitivsubordon

SUBORDONÁ vb. I. tr. A face ca un lucru să depindă de altul; a hotărî, a determina o ordine de dependență de la inferior la superior; a supune. [Var. subordina vb. I. / < fr. subordonner, it. subordinare]. verb tranzitivsubordona

SUBORDÓNA vb. tr. a face ca cineva sau ceva să depindă de altcineva sau de altceva; a determina o ordine de dependență de la inferior la superior; a supune. (< fr. subordonner) verb tranzitivsubordona

!subordoná (a ~) (su-bor-/sub-or-) vb., ind. prez. 3 subordoneáză verb tranzitivsubordona

SUBORDONÁ, subordonez, vb. I. Tranz. A face ca cineva sau ceva să depindă de altcineva sau de altceva, a stabili o ordine de dependență de la inferior la superior. – Din fr. subordonner. verb tranzitivsubordona

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluisubordona

subordona  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)subordona subordonare subordonat subordonând singular plural
subordonând subordonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) subordonez (să)subordonez subordonam subordonai subordonasem
a II-a (tu) subordonezi (să)subordonezi subordonai subordonași subordonaseși
a III-a (el, ea) subordonea (să)subordonai subordona subordonă subordonase
plural I (noi) subordonăm (să)subordonăm subordonam subordonarăm subordonaserăm
a II-a (voi) subordonați (să)subordonați subordonați subordonarăți subordonaserăți
a III-a (ei, ele) subordonea (să)subordoneze subordonau subordona subordonaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z