SUBDIALÉCT, subdialecte, s. n. Ramificație teritorială a unei limbi, subordonată dialectului și superioară graiului. [Pr.: -di-a-] – Sub1- + dialect. substantiv neutrusubdialect
SUBDIALÉCT s.n. Ramificație a unei limbi, intermediară între dialect și grai. [< sub- + dialect]. substantiv neutrusubdialect
SUBDIALÉCT s. n. ramificație teritorială a unei limbi, între dialect și grai. (< engl. subdialect) substantiv neutrusubdialect
subdialéct (-di-a-) s. n., pl. subdialécte substantiv neutrusubdialect
SUBDIALÉCT, subdialecte, s. n. Ramificație teritorială a unei limbi, subordonată dialectului și superioară graiului. [Pr.: -di-a-] – Sub1- + dialect. substantiv neutrusubdialect
subdialect substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | subdialect | subdialectul |
plural | subdialecte | subdialectele | |
genitiv-dativ | singular | subdialect | subdialectului |
plural | subdialecte | subdialectelor |