stângănì v. a deranja. [Slav. SUTÉGNÕTI, a încorda, a trage (v. stingheri)]. verb tranzitivstângănì
stînjinésc și (rar) stîngănésc v. tr. (vsl. sŭ-tengnonti, a întinde, a strînge, a comprima, și sŭtenžiti, a contrage. V. tînjală). Deranjez, încurc, turbur: a stînjini pe cineva din lucru. – Și stingheresc (vest) și stinghiresc (est). La Bârb. Ind. 251 înstîngănesc (vsl. vùstengnonti). verb tranzitivstînjinesc
stângănit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | stângănit | stângănitul | stângănită | stângănita |
plural | stângăniți | stângăniții | stângănite | stângănitele | |
genitiv-dativ | singular | stângănit | stângănitului | stângănite | stângănitei |
plural | stângăniți | stângăniților | stângănite | stângănitelor |