strejui definitie

STREJUÍ vb. IV v. străjui. verb tranzitivstrejui

strejuì v. a păzi: te oiu strejui toată noaptea CR. verb tranzitivstrejuì

strejár, strejuĭésc, V. străjer, străjuĭesc. verb tranzitivstrejar

STREJUÍ vb. IV v. străjui. verb tranzitivstrejui

străjuĭésc v. tr. (d. strajă, ca ung. istrazsalni, d. istrázsa, străjă). Păzesc, staŭ de pază: mînăstire străjuită de turnurĭ (ChN. 2, 115). – În vest și stre- (ChN. 1, 41). verb tranzitivstrăjuĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluistrejui

strejui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)strejui strejuire strejuit strejuind singular plural
strejuind strejuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) strejuiesc (să)strejuiesc strejuiam strejuii strejuisem
a II-a (tu) strejuiești (să)strejuiești strejuiai strejuiși strejuiseși
a III-a (el, ea) strejuiește (să)strejuiai strejuia strejui strejuise
plural I (noi) strejuim (să)strejuim strejuiam strejuirăm strejuiserăm
a II-a (voi) strejuiți (să)strejuiți strejuiați strejuirăți strejuiserăți
a III-a (ei, ele) strejuiesc (să)strejuiască strejuiau strejui strejuiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z