stor definitie

credit rapid online ifn

STOR, storuri, s. n. Perdea de țesătură, de împletitură sau din scândurele subțiri, orizontale, paralele și mobile, care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi, destinată să ferească interiorul unei încăperi de razele soarelui. – Din fr. store. substantiv neutrustor

STÓR s.n. Perdea pentru ferestre, care se ridică sau se lasă cu ajutorul unui resort sau cu o sfoară specială. [< fr. store, cf. it. stora]. substantiv neutrustor

credit rapid online ifn

STOR s. n. perdea pentru ferestre, care se ridică sau se lasă cu ajutorul unui resort sau cu o sfoară specială. (< fr. store) substantiv neutrustor

stor s. n., pl. stóruri substantiv neutrustor

stor n. cortină la ferestre ce se ridică sau se lasă cu un resort. substantiv neutrustor

*stor n., pl. urĭ (fr. store, d. it. stora, stor, care vine d. lat. stórea, rogojină). Perdea (maĭ ales de bețișoare) care se lasă în jos și se ridică. V. transparent. substantiv neutrustor

STOR, storuri, s. n. Perdea de țesătură, de împletitură sau din stinghii subțiri, orizontale, paralele și mobile, care se poate lăsa și ridica cu ajutorul unui resort ori cu o sfoară trecută prin verigi, montată la ferestre pentru a feri interiorul unei încăperi de razele Soarelui. – Din fr. store. substantiv neutrustor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluistor

stor  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stor storul
plural storuri storurile
genitiv-dativ singular stor storului
plural storuri storurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z