reduceri si promotii 2018
Definitie stivă - ce inseamna stivă - Dex Online

stivă definitie

STÍVĂ, stive, s. f. Mulțime de obiecte de același fel (și cu aceleași dimensiuni), așezate ordonat unele peste altele, pentru a forma o grămadă; grămadă de obiecte astfel formată. – Din ngr. stivás. substantiv feminin stivă

STÍVĂ s.f. (Mar.) Magazie, loc pe o navă unde este așezată încărcătura. [< it. stiva]. substantiv feminin stivă

STÍVĂ s. f. 1. magazie, loc pe o navă unde este așezată încărcătura. 2. (mar.) cală. (< it. stiva) substantiv feminin stivă

stívă (-ve), s. f. – Grămadă de obiecte ordonate. It. (ven.) stiva, prin intermediere orientală, cf. ngr. στοίβα, bg. stiva.Der. stiva, vb. (a face stive); stivaj, s. n. (operație de încărcare a unei nave), din it. stivaggio. substantiv feminin stivă

stívă s. f., g.-d. art. stívei; pl. stíve substantiv feminin stivă

stívă f., pl. e (ngr. stiva, d. vgr. stoiba). Grămadă de scîndurĭ (lemne, doage) așezate cu rînduĭală (clădite) una peste alta. V. teanc, clit. substantiv feminin stivă

STÍVĂ, stive, s. f. Mulțime de obiecte de același fel (și cu aceleași dimensiuni), așezate ordonat unele peste altele, pentru a forma o grămadă; grămadă de obiecte astfel formată. – Din ngr. stivás. substantiv feminin stivă

STIVÁ, stivez, vb. I. Tranz. (Rar) A stivui. – Din stivă. verb tranzitiv stiva

STIVÁ vb. I. tr. (Mar.) A așeza încărcătura unei nave în stivă. [< it. stivare]. verb tranzitiv stiva

STIVÁ vb. tr. a așeza mărfurile din magazia unei nave în stivă. (< it. stivare) verb tranzitiv stiva

stivá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 stiveáză verb tranzitiv stiva

STIVÁ, stivez, vb. I. Tranz. (Rar) A stivui. – Din stivă. verb tranzitiv stiva

stivéz orĭ stivuĭésc v. tr. Așez în stivă. verb tranzitiv stivez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului stivă

stivă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sti stiva
plural stive stivele
genitiv-dativ singular stive stivei
plural stive stivelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z