stinghér adj. m., pl. stinghéri; f. stinghéră, pl. stinghére adjectivstingher
stingher a. 1. desperechiat, neînvățat la jug; 2. fig. defectuos, izolat: vorbe stinghere. [Tras din stingherì]. adjectivstingher
STINGHÉR, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. ♦ Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat. – Et. nec. adjectivstingher
stinghér, -ă adj.(din stingheresc). Despărecheat, descompletat: un boŭ stingher, un rînd stingher (compus numai dintr’un soldat din rîndu întîi. Fig. Nemulțămit, trist: a te simți stingher. adjectivstingher
STINGHÉR, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. ♦ Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat. – Et. nec. adjectivstingher
STINGHERÍ, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher. verb tranzitivstingheri
stingherí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stingherésc, imperf. 3 sg. stinghereá; conj. prez. 3 să stinghereáscă verb tranzitivstingheri
stingherì v. a deranja, a opri de a face: de ce vă stingheriți din lucru? ISP. [stingherì e o disimilațiune din stângânì]. verb tranzitivstingherì
STINGHERÍ, stingheresc, vb. IV. Tranz. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher. verb tranzitivstingheri
stînjinésc și (rar) stîngănésc v. tr. (vsl. sŭ-tengnonti, a întinde, a strînge, a comprima, și sŭtenžiti, a contrage. V. tînjală). Deranjez, încurc, turbur: a stînjini pe cineva din lucru. – Și stingheresc (vest) și stinghiresc (est). La Bârb. Ind. 251 înstîngănesc (vsl. vùstengnonti). verb tranzitivstînjinesc
stingherésc V. stînjinesc. verb tranzitivstingheresc
stingheri verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)stingheri | stingherire | stingherit | stingherind | singular | plural | ||
stingherind | stingheriți | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | stingheresc | (să)stingheresc | stingheream | stingherii | stingherisem | |
a II-a (tu) | stingherești | (să)stingherești | stinghereai | stingheriși | stingheriseși | ||
a III-a (el, ea) | stingherește | (să)stinghereai | stingherea | stingheri | stingherise | ||
plural | I (noi) | stingherim | (să)stingherim | stingheream | stingherirăm | stingheriserăm | |
a II-a (voi) | stingheriți | (să)stingheriți | stinghereați | stingherirăți | stingheriserăți | ||
a III-a (ei, ele) | stingheresc | (să)stingherească | stinghereau | stingheriră | stingheriseră |