STILÁ, stilez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) forma, a (se) deprinde să se comporte conform regulilor de bună creștere, specifice oamenilor civilizați, culți. – Din fr. styler. verb tranzitivstila
STILÁ vb. refl., tr. a (se) forma, a (se) educa; a (se) rafina. (< fr. styler) verb tranzitivstila
stilá (a ~) vb., ind. prez. 3 stileáză verb tranzitivstila
STILÁ, stilez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) forma, a (se) deprinde să se comporte conform regulilor de bună-creștere, specifice oamenilor civilizați, culți. – Din fr. styler. verb tranzitivstila
*stiléz v. tr. (fr. styler). Învăt, instruesc, deprind: slugĭ bine stilate (VR. 1922, 9, 357). verb tranzitivstilez
stilare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | stilare | stilarea |
plural | stilări | stilările | |
genitiv-dativ | singular | stilări | stilării |
plural | stilări | stilărilor |