STICLÓS, -OÁSĂ, sticloși, -oase, adj. Ca de sticlă, lucios (și neted) ca sticla; strălucitor. ◊ Fontă sticloasă = fontă albă, dură, care conține mangan. ◊ Umoare sticloasă = masă gelatinoasă transparentă care se găseșe între cristalin și fundul ochiului. ♦ (Despre ger) Care face să înghețe tare; lipsit de umezeală. ♦ (Despre ochi, privire) Pironit, ațintit, fixat asupra unui obiectiv. – Sticlă + suf. -os. adjectivsticlos
sticlos a. lucios ca sticla. adjectivsticlos
sticlós, -oásă adj. Vest. Lucitor ca sticla: ochiĭ sticloșĭ aĭ nebunuluĭ, gheața are un aspect sticlos. – În est ste-. adjectivsticlos
STICLÓS, -OÁSĂ, sticloși, -oase, adj. Ca de sticlă, lucios (și neted) ca sticla; strălucitor. ◊ Fontă sticloasă = fontă albă, dură, care conține mangan. Umoare sticloasă = masă gelatinoasă transparentă care se găseșe între cristalin și fundul ochiului. ♦ (Despre ger) Care face să înghețe tare; lipsit de umezeală. ♦ (Despre ochi, privire) Pironit, ațintit, fixat asupra unui obiectiv. – Sticlă + suf. -os. adjectivsticlos
ochi sticloși expr. (tox.) intoxicație voluntară sau involuntară cu cocaină, care duce la excitarea puternică a sistemului nervos simpatic, urmată de micșorarea pupilei. adjectivochisticloși
sticlos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sticlos | sticlosul | sticloasă | sticloasa |
plural | sticloși | sticloșii | sticloase | sticloasele | |
genitiv-dativ | singular | sticlos | sticlosului | sticloase | sticloasei |
plural | sticloși | sticloșilor | sticloase | sticloaselor |