STEREOFILMÁRE s. f. fotografiere a unui obiect cu o stereocameră. (< stereo1- + filmare) substantiv femininstereofilmare
| stereofilmare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | stereofilmare | stereofilmarea |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | stereofilmări | stereofilmării |
| plural | — | — | |