stenoză definitie
- Vezi aici mai multe rimestenoză
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cust
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep custe
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuză
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuoză
STENÓZĂ, stenoze, s. f. (Med.) Îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori etc. – Din fr. sténose. substantiv femininstenoză
STENÓZĂ s.f. (Med.) Îngustare (patologică) a unui canal sau a unui orificiu din organism. // -stenoză – element secund de compunere savantă cu semnificația „îngustare”, „strâmtare”. [< fr. sténose, cf. gr. stenos – strâmt]. substantiv femininstenoză
STENÓZĂ1 s. f. îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism. (< fr. sténose) substantiv femininstenoză
-STENÓZĂ2 elem. steno-. substantiv femininstenoză
stenóză s. f., g.-d. art. stenózei; pl. stenóze substantiv femininstenoză
STENÓZĂ, stenoze, s. f. (Med.) îngustare a unui canal sau a unui orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori etc. – Din fr. sténose. substantiv femininstenoză
STENOZÁ vb. tr., refl. a face stenoză. (< fr. sténoser, engl. stenoze) verbstenoza
STENOZÁ, pers. 3 stenozează, vb. I. Refl. (Med.; despre canale, orificii ale organelor) A se îngusta, a face o stenoză. – Din fr. sténoser, engl. stenose. verbstenoza
STENOZÁ, pers. 3 stenozează, vb. I. Refl. (Med.; despre canale, orificii ale organelor) A se îngusta, a face stenoză. – Din fr. sténoser, engl. stenose. verbstenoza
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluistenoză
| stenoză | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | stenoză | stenoza |
| plural | stenoze | stenozele | |
| genitiv-dativ | singular | stenoze | stenozei |
| plural | stenoze | stenozelor | |