reduceri si promotii 2018
Definitie steblă - ce inseamna steblă - Dex Online

steblă definitie

STÉBLĂ, steble, s. f. (Pop.) Tulpină; lujer; ramură. ♦ Mănunchi. – Din sl. stĩblĩ. substantiv feminin steblă

stéblă (-le), s. f.1. Lujer. – 2. Ramură. – 3. Mănunchi. Sl. stĭblije, stĭblo (Cihac, II, 365; Conev 50; Pușcariu, Dacor., VIII, 113). substantiv feminin steblă

stéblă (pop.) (ste-blă) s. f., g.-d. art. stéblei; pl. stéble substantiv feminin steblă

steblă f. mănunchiu: steble de busuioc ISP. [Slav. STĬBLO, cotor]. substantiv feminin steblă

stéblă f., pl. e (bg. steblo, vsl. stĭblo, cotor. Cp. cu stobor și ștevie). Vechĭ (Ps. S. Cor.). Paĭ. Azĭ. Vest. Est. Mănuchĭ, smoc, chită, buchet: o steblă de busuĭoc (Cod. M. N. 1,87, și ChN. I, 121). – Și șteblă. În Btș. steablă, pl. steble și stiblă. substantiv feminin steblă

STÉBLĂ, steble, s. f. (Pop.) Tulpină; lujer; ramură. ♦ Mănunchi. – Din sl. stĭblĭ. substantiv feminin steblă

ștéblă, V. steblă. temporar șteblă

stéblă f., pl. e (bg. steblo, vsl. stĭblo, cotor. Cp. cu stobor și ștevie). Vechĭ (Ps. S. Cor.). Paĭ. Azĭ. Vest. Est. Mănuchĭ, smoc, chită, buchet: o steblă de busuĭoc (Cod. M. N. 1,87, și ChN. I, 121). – Și șteblă. În Btș. steablă, pl. steble și stiblă. temporar steblă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului steblă

steblă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular steblă stebla
plural steble steblele
genitiv-dativ singular steble steblei
plural steble steblelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z