statistic definitie

STATÍSTIC adj. Referitor la statistică. [Cf. fr. statistique, it. statistico]. adjectivstatistic

STATÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la statistică. II. s. f. 1. ramură a matematicilor aplicate ale cărei principii decurg din teoria probabilităților și care se ocupă cu gruparea metodică și cu studiul seriilor de fapte sau date numerice. 2. ansamblu de date numerice referitoare la o categorie de fapte. ◊ reprezentare grafică a situației reale sau probabile a unui ansamblu de elemente. 3. numărătoare, socoteală, recensământ. 4. (fiz.) teorie care descrie comportarea de ansamblu a unui sistem din numeroase particule. (< fr. statistique, germ. statistisch, /II/ Statistik) adjectivstatistic

statístic adj. m., pl. statístici; f. statístică, pl. statístice adjectivstatistic

statistic a. ce ține de statistică: biurou statistic. adjectivstatistic

STATÍSTIC, -Ă, statistici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Evidență numerică, situație cifrică referitoare la diverse fenomene (izolate sau generale); numărătoare. 2. Culegere, prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale. 3. Știință care culege, sintetizează, descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale. ♦ Statistică matematică = ramură a matematicii care elaborează noțiunile și metodele folosite în statistică (I). 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule. II. Adj. Care aparține statisticii (I), privitor la statistică, bazat pe statistică. – Din fr. statistique, germ. Statistik, statistisch. adjectivstatistic

*statístic, -ă adj. (fr. statistique, d. lat. status, stare, situațiune: it. statistico). Relativ la statistică: biurou statistic. Subst. Acela care se ocupă de statistică (ca politic, academic [subst.]). S.f. Știința care se ocupă de întinderea uneĭ populatiunĭ, a uneĭ instituțiunĭ, a uneĭ epidemiĭ, a agriculturiĭ, a comerciuluĭ, a uneĭ religiunĭ, a culturiĭ poporuluĭ, a natalitățiĭ și mortalitățiĭ, a birurilor, a număruluĭ recruților ș. a. – Se zice și numărătoare, și recensiment și (în ainte) catagrafie. adjectivstatistic

STATÍSTIC, -Ă, statistici, -ce, s. f., adj. I. S. f. 1. Evidență numerică, situație cifrică referitoare la diverse fenomene (izolate sau generale); numărătoare. 2. Culegere, prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale. 3. Știință care culege, sintetizează, descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale. ◊ Statistică matematică = ramură a matematicii care elaborează noțiunile și metodele folosite în statistică (I). 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule. II. Adj. Care aparține statisticii (I), privitor la statistică, bazat pe statistică. – Din fr. statistique, germ. Statistik, statistisch. adjectivstatistic