reduceri si promotii 2018
Definitie stăruitor - ce inseamna stăruitor - Dex Online

stăruitor definitie

stăruitór (-ru-i-) adj. m., pl. stăruitóri; f. sg. și pl. stăruitoáre adjectiv stăruitor

stăruitor a. care stârnește. adjectiv stăruitor

stăruitór, -oáre adj. Care stăruĭe, insistent. Persistent: muncă stăruitoare. adjectiv stăruitor

STĂRUITÓR, -OÁRE, stăruitori, -oare, adj. 1. (Adesea adverbial) Care stăruie, care insistă; insistent. 2. Perseverent; neclintit, ferm, tenace. [Pr.: -ru-i-] – Stărui + suf. -tor. adjectiv stăruitor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului stăruitor

stăruitor   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stăruitor stăruitorul stăruitoare stăruitoarea
plural stăruitori stăruitorii stăruitoare stăruitoarele
genitiv-dativ singular stăruitor stăruitorului stăruitoare stăruitoarei
plural stăruitori stăruitorilor stăruitoare stăruitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z