reduceri si promotii 2018
Definitie stăruință - ce inseamna stăruință - Dex Online

stăruință definitie

stăruínță s. f., g.-d. art. stăruínței; pl. stăruínțe substantiv feminin stăruință

stăruință f. 1. calitatea celui ce stărue; 2. statornicie în hotărîri, în păreri. substantiv feminin stăruință

stăruínță f., pl. e. Acțiunea de a stărui (a insista): pin stăruința mea a fost numit. Persistență: stăruința Romanilor în Dacia. Pl. A avea stăruințe, a avea protecțiune, scrisori de recomandare ș. a. substantiv feminin stăruință

STĂRUÍNȚĂ, stăruințe, s. f. 1. Faptul de a stărui (1); rugăminte, cerere repetată și insistentă; insistență, stăruire, stăruială. ◊ Loc. adv. Cu stăruință = în mod insistent. 2. Perseverență, tenacitate (într-o acțiune, într-un sentiment etc.). ♦ Silință, străduință într-o acțiune. – Stărui + suf. -ință. substantiv feminin stăruință

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului stăruință

stăruință   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stăruință stăruința
plural stăruințe stăruințele
genitiv-dativ singular stăruințe stăruinței
plural stăruințe stăruințelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z