reduceri si promotii 2018
Definitie stârni - ce inseamna stârni - Dex Online

stârni definitie

stîrní (-nésc, -ít), vb.1. A scorni vînatul. – 2. A excita, a provoca. – 3. A trezi, a deștepta. – 4. (Refl.) A se produce, a se dezlănțui, a izbucni. – Var. înv. stirgni. Probabil din sl. strumiti (sę) „a țîșni” (Cihac, II, 369), cf. rus. strmumitisja, slov. strmêti, ceh. strmêti „a întrece”. – Der. din sl. sŭtrŭgnąti „a trezi” (Candrea), pare mai puțin probabilă, dar cf. var. Din rom. tîrn „mătură” (Pușcariu, Dacor., III, 691) este neverosimilă. – Der. stîrneală, s. f. (provocare; ridicare). verb tranzitiv stîrni

stârní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârnésc, imperf. 3 sg. stârneá; conj. prez. 3 să stârneáscă verb tranzitiv stârni

stârnì v. (activ) 1. a face să iasă vânatul din ascunzătoare; a stârni iepuri; 2. a provoca: viscole stârnia AL.; 3. a inventa: vom stârni o neștiută vorbă nouă NEGR. ║ (reciproc) 1. a ieși din culcuș: se stârniau toți câinii mahalalei AL.; 2. a se isca: s’a stârnit un viscol. [Origină necunoscută]. verb tranzitiv stârnì

STÂRNÍ, stârnesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca un animal (sălbatic), o pasăre etc. să iasă din culcuș, din ascunzătoare (pentru a le prinde, a le vâna); a scorni. 2. Tranz. A mișca, a urni ceva din loc; a face să se ridice în sus praful, frunzele etc. 3. Tranz. A provoca pe cineva la ceva; a îndemna, a ațâța. 4. Refl. (Despre războaie, conflicte, fenomene ale naturii) A se porni, a se isca, a se dezlănțui, a izbucni. ♦ Tranz. A da naștere la ceva; a pricinui, a cauza, a provoca. 5. Tranz. (Reg.) A născoci, a scorni, a inventa. – Et. nec. verb tranzitiv stârni

stîrnésc v. tr. (din stîrgnesc, strignesc, nu d. tîrn, adică „ridic colbu mâturînd cu tîrnu”). Fac să se înalțe lucrurile ușoare (colbu, pufu ș. a.). Fig. Scornesc, fac să ĭasă din ascunzătoare: a stîrni cîniĭ statuluĭ, a stîrni vînatu. Scornesc, inventez: a stîrni o vorbă, o modă. V. refl. S’au stîrnit toțĭ cîniĭ cînd aŭ trecut bețiviĭ, s’a stîrnit (s’a iscat) viscolu. Vechĭ.deștept (din somn, din moarte). verb tranzitiv stîrnesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului stârni

stârni   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) stârni stârnire stârnit stârnind singular plural
stârnind stârniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) stârnesc (să) stârnesc stârneam stârnii stârnisem
a II-a (tu) stârnești (să) stârnești stârneai stârniși stârniseși
a III-a (el, ea) stârnește (să) stârneai stârnea stârni stârnise
plural I (noi) stârnim (să) stârnim stârneam stârnirăm stârniserăm
a II-a (voi) stârniți (să) stârniți stârneați stârnirăți stârniserăți
a III-a (ei, ele) stârnesc (să) stârnească stârneau stârni stârniseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z