stângaci definitie

STÂNGÁCI, -CE, stângaci, -ce, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care lucrează, scrie etc. mai bine cu mâna stângă decât cu cea dreaptă. 2. Fig. Lipsit de îndemânare, de abilitate; lipsit de siguranță, de suplețe în mișcări, în exprimare, în gândire. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează stângăcie. – Stâng + suf. -aci. adjectiv stângaci

stângáci adj. m., pl. stângáci; f. sg. și pl. stângáce adjectiv stângaci

stîngácĭ, -ce adj., pl. tot așa (d. sting). Care face cu stînga ceĭa ce alțiĭ fac de obiceĭ cu dreapta: a scrie cu stînga. Fig. Neîndemânatic: stîngacĭ în vorbă, în mișcărĭ. V. sinistru și șuĭ 2. adjectiv stîngacĭ

STÂNGÁCI, -CE, stângaci, -ce, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care lucrează, scrie etc. mai bine cu mâna stângă decât cu cea dreaptă. 2. Fig. Lipsit de îndemânare, de abilitate; lipsit de siguranță, de suplețe în mișcări, în exprimare, în gândire. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care arată, trădează stângăcie. – Stâng + suf. -aci. adjectiv stângaci

stângaciu a. 1. cel ce se folosește de mâna stângă (in loc de cea dreaptă); 2. fig. neîndemânatic. adjectiv stângaciu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului stângaci

stângaci   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular stângaci stângaciul stângace stângacea
plural stângaci stângacii stângace stângacele
genitiv-dativ singular stângaci stângaciului stângace stângacei
plural stângaci stângacilor stângace stângacelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z