spirant definitie

credit rapid online ifn

SPIRÁNT, -Ă, spirante, adj. (În sintagma) Sunet spirant sau consoană spirantă (și substantivat, f.) = consoană constrictivă. – Din fr. spirante. adjectivspirant

SPIRÁNT, -Ă adj. Consoană spirantă (și s.f.) = consoană care se pronunță cu un fel de suflu a organelor vorbirii; consoană fricativă. [< fr. spirant, cf. lat. spirare – a respira]. adjectivspirant

credit rapid online ifn

SPIRÁNT, -Ă adj., s. f. constrictiv(ă). (< fr. spirant) adjectivspirant

!spiránt adj. m; f. spirántă, pl. spiránte adjectivspirant

spirant a. se zice de consoanele f (v), s (z), h, la a căror rostire se deschide puțin gura. adjectivspirant

*spiránt, -ă adj. (lat. spirans,-átis, d. spirare, a sufla, a răsufla). Gram. Produs pin suflare, ca H, F, V, S, Z, Ș, J: consonantele spirante se numesc și „fricative” saŭ „continue”. S. f. O spirantă. adjectivspirant

SPIRÁNT, -Ă, spirante, adj. (În sintagma) Sunet spirant sau consoană spirantă (și substantivat, f.) = consoană constrictivă. – Din fr. spirante. adjectivspirant

spirántă s. f., g.-d. art. spirántei; pl. spiránte adjectivspirantă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluispirant

spirant  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spirant spirantul spirantă spiranta
plural spiranți spiranții spirante spirantele
genitiv-dativ singular spirant spirantului spirante spirantei
plural spiranți spiranților spirante spirantelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z