SPELB, -Ă, spelbi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau despre fața lor) Palid; galben. ♦ (Despe ochi) Lipsit de o culoare precisă și de expresie; spălăcit. 2. (Despre băuturi) Fără gust; fad, searbăd. – Et. nec. adjectivspelb
spelb (-bă), adj. – Fără culoare, spălăcit. Origine incertă. Pare să fie it. scialbo „alb”. Lipsește din toate dicționarele, apare numai la scriitorii contemporani (de ex. la Matei Caragiale: spelba floare de ceară). Nu există probe de uz popular. adjectivspelb
spelb (pop.) adj. m., pl. spelbi; f. spélbă, pl. spélbe adjectivspelb
SPELB, -Ă, spelbi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre oameni sau despre fața lor) Palid; galben. ♦ (Despre ochi) Lipsit de o culoare precisă și de expresie; spălăcit. 2. (Despre băuturi) Fără gust; fad, searbăd. – Et. nec. adjectivspelb
spelb adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | spelb | spelbul | spelbă | spelba |
plural | spelbi | spelbii | spelbe | spelbele | |
genitiv-dativ | singular | spelb | spelbului | spelbe | spelbei |
plural | spelbi | spelbilor | spelbe | spelbelor |