spartă definitie

credit rapid online ifn

spart s. n. adjectivspart

1) spart, -ă adj. (d. sparg). Mină spartă, om risipitor. A plăti oalele sparte, a despăgubi. S. n. La spartul tîrguluĭ, cînd s’a sfirșit o adunare, o petrecere, o întreprindere: de ce-aĭ venit și tu tocmaĭ la spartu tîrguluĭ ? adjectivspart

credit rapid online ifn

spart a. împrăștiat: oștire, spartă și risipită BĂLC.; 2. sfărâmat: un geam spart; 3. risipitor: mână spartă, ║ n. sfârșit: a ajuns și el la spartul târgului. adjectivspart

SPART1 s. n. 1. Spargere. 2. (Pop.) Sfârșit, încheiere a unei activități. ◊ Expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate. – V. sparge. adjectivspart

SPART2, -Ă, sparți, -te, adj. 1. Prefăcut în bucăți, în cioburi; plesnit, crăpat; găurit. ◊ Expr. (A fi) mână spartă = (a fi) risipitor. A mânca de parc-ar fi spart, se spune cuiva sau despre cineva care mănâncă foarte mult și cu lăcomie. ♦ (Despre lemne) Tăiat în bucăți mici (potrivite pentru a fi arse în sobă). ♦ (Despre pământ) Răscolit, plin de gropi. ♦ (Rar; despre butoaie) Desfundat. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de sonoritate, răgușit, dogit. 2. (Despre ziduri, clădiri) Stricat, dărăpănat, ruinat. ♦ (Despre obiecte de încălțăminte, de îmbrăcăminte) Rupt, uzat, tocit. – V. sparge. adjectivspart

gură bogată / spartă expr. 1. persoană vorbăreață. 2. persoană indiscretă. adjectivgurăbogată

mână spartă expr. om risipitor. adjectivmânăspartă

!gúră-spártă (pop., fam.) s. m. și f., g.-d. lui gúră-spártă; pl. gúră-spártă adjectivgură-spartă

chintă spartă expr. 1. (cărt.) suită de cinci cărți din care lipsește una. 2. (intl.) ghinion. 3. (intl.) acțiune fără șanse de reușită. adjectivchintăspartă

a mânca ca un lup / ca un spart / de parcă ar fi spart expr. a mânca cu poftă, cu lăcomie, mestecând și înghițind rapid. adjectivamâncacaunlup

a fi mână spartă expr. a fi risipitor / cheltuitor. adjectivafimânăspartă

la spartul târgului expr. prea târziu. adjectivlaspartultârgului

a plăti oalele sparte (ale cuiva) expr. a suporta plata unor daune. adjectivaplătioalelesparte

a avea o chintă spartă expr. (intl.) 1. a nu avea logistica necesară pentru executarea unei acțiuni ilicite. 2. a nu dispune de suficienți oameni pentru desfășurarea unei acțiuni ilicite adjectivaaveaochintăspartă

a intra la chintă spartă expr. (intl.) a găsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva. adjectivaintralachintăspartă

a veni la spartul târgului expr. a sosi undeva după încheierea unui eveniment; a sosi prea tîrziu. adjectivavenilaspartultârgului

a sosi la spartul târgului expr. a sosi undeva prea târziu, după încheierea evenimentului care interesa. adjectivasosilaspartultârgului

a ajunge la spartul târgului expr. a ajunge prea târziu adjectivaajungelaspartultârgului

a plăti oalele sparte de altcineva expr. a fi învinuit pe nedrept, a fi tras la răspundere pentru o faptă comisă de cineva. adjectivaplătioalelespartedealtcineva

spartă f. plantă din care se fac împletituri: pălărie de spartă (= fr. sparte). substantiv femininspartă

Sparta f. sau Lacedemona, oraș în Grecia antică, pe Eurota, celebru prin luptele sale cu Atena. temporarsparta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluispartă

spartă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular spartă sparta
plural sparte spartele
genitiv-dativ singular sparte spartei
plural sparte spartelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z