sortare definitie

credit rapid online ifn

SORTÁRE, sortări, s. f. Acțiunea de a sorta și rezultatul ei; sortat. – V. sorta. substantiv femininsortare

SORTÁRE s.f. Acțiunea de a sorta și rezultatul ei; aranjare pe categorii. [< sorta]. substantiv femininsortare

credit rapid online ifn

sortáre s. f., g.-d. art. sortắrii; pl. sortắri substantiv femininsortare

SORTÁRE, sortări, s. f. Acțiunea de a sorta și rezultatul ei; sortat. – V. sorta. substantiv femininsortare

SORTÁ, sortéz, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi. – Din germ. sortieren. verb tranzitivsorta

SORTÁ vb. I. tr. A separa, a aranja, a repartiza (un material etc.) pe sorturi (potrivit calității, dimensiunilor etc.). [Cf. germ. sortieren, it. sortire]. verb tranzitivsorta

SORTÁ vb. tr. a separa, a repartiza pe sorturi. (< germ. sortieren) verb tranzitivsorta

sortá (a ~) vb., ind. prez. 3 sorteáză verb tranzitivsorta

SORTÁ, sortez, vb. I. Tranz. A alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi. – Din germ. sortieren. verb tranzitivsorta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisortare

sortare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sortare sortarea
plural sortări sortările
genitiv-dativ singular sortări sortării
plural sortări sortărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z