somnolență definitie

SOMNOLÉNT, -Ă adj. Care este în stare de somnolență; care moțăie, dormitează; moleșit de somn. [Cf. fr. somnolent, lat. somnolentus]. adjectivsomnolent

SOMNOLÉNT, -Ă adj. care este în stare de somnolență; referitor la somnolență. (< fr. somnolent, lat. somnolentus) adjectivsomnolent

somnolént adj. m., pl. somnolénți; f. somnoléntă, pl. somnolénte adjectivsomnolent

*somnolént, -ă adj. (lat. somnolentus și somnulentus. Cp. cu corpulent, opulent). Care e în stare de somnolență. adjectivsomnolent

SOMNOLÉNT, -Ă, somnolenți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care este în stare de somnolență sau trădează somnolență; care dormitează (sau pare că dormitează); toropit, moleșit (de somn). – Din fr. somnolent, lat. somnolentus. adjectivsomnolent

SOMNOLÉNȚĂ s.f. Stare între somn și trezie; moleșeală; toropeală. [Cf. fr. somnolence, lat. somnolentia]. substantiv femininsomnolență

SOMNOLÉNȚĂ s. f. stare între somn și trezie; moleșeală; toropeală. (< fr. somnolence, lat. somnolentia) substantiv femininsomnolență

somnolénță s. f., g.-d. art. somnolénței substantiv femininsomnolență

*somnolénță f., pl. e (lat. somnolentia). Somn pe jumătate, starea omuluĭ care nu e treaz, nici adormit bine. Fig. Moleșeală, toropeală, indolență: somnolența unuĭ popor. substantiv femininsomnolență

somnolență f. 1. starea mijlocie între somn și veghiere; 2. dispozițiune obișnuită de a dormi. substantiv femininsomnolență

SOMNOLÉNȚĂ s. f. Stare intermediară între somn și veghe, în care diverse funcții și reacții ale organismului sunt diminuate; moleșeălă, toropeală, somnie, somnoroșie. – Din fr. somnolence, lat. somnolentia. substantiv femininsomnolență

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisomnolență

somnolență   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular somnolență somnolența
plural
genitiv-dativ singular somnolențe somnolenței
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z