solomonar definitie

credit rapid online ifn

solomonár (-ri), s. m. – Vrăjitor, vraci. – Var. șolomonar. De la Solomon, datorat mai ales tradiției reprezentate de cartea populară Salomón și Marculfo (Șeineanu, Semasiol., 177; Tiktin), cf. ngr. σολομωνιϰή „carte de descîntece”. – Der. solomoni, vb. (a descînta, a vrăji, a face vrăji); solomon(ăr)ie, s. f. (magie). Legătura cu pol. szałamanić „a orbi” (Cihac, II, 354) pare îndoielnică. substantiv masculinsolomonar

solomonár (pop.) s. m., pl. solomonári substantiv masculinsolomonar

credit rapid online ifn

solomonár m. (d. numele împăratuluĭ Solomon). Vrăjitor. – Și șo-. substantiv masculinsolomonar

solomonar m. vrăjitor ce se crede stăpân pe fenomenele meteorologice: călare pe un balaur, el se suie în nori, de unde poartă ploi, furtuni și grindină. [V. solomonie]. substantiv masculinsolomonar

ȘOLOMONÁR s. m. v. solomonar. substantiv masculinșolomonar

solomonár m. (d. numele împăratuluĭ Solomon). Vrăjitor. – Și șo-. substantiv masculinsolomonar

SOLOMONÁR, solomonari, s. m. (Pop.) 1. Astronom care prevestește vremea și face calendare. 2. înțelept sau magician, după credințele populare, cu puteri supranaturale, care poate provoca sau împiedica diverse fenomene naturale; p. gener. vrăjitor. [Var.: (reg.) șolomănár s. m., șolomonár s. m.] – Solomon (n. pr.) + suf. -ar. substantiv masculinsolomonar

șolomonár, -i, (solomonar, șolomar), s.m. – (mit.) 1. Vrăjitor, vraci investit cu puteri supranaturale, capabil să aducă ploaie, furtună, grindină: „Șolomonarii aceia au cetit pe stele. De pe stele știau cum merge vremea (...). Venea și ne spunea: Amu mâine va ploua. Și el căta pe stele. El știa când va ploua și când va fi vreme bună. Știa ce călduri vor fi peste an” (Bilțiu 1999: 75). 2. Personaj legendar: „Când vine ploaia, zâce că vin șolomonari„; „șolomonariu vine pă balaur înaintea ploii” (Calendar 1980: 107). – Termenul a fost pus în legătură cu Solomon + suf. -ar (faimosul rege biblic). Dar denumirea a fost der. și din germ. Schulmäner, pornindu-se de la credința populară potrivit căreia șolomonarul trece prin școală. În alte termenul a fost pus în legătură cu legendarul bazileu grec, care și-a asumat prerogativele meteorologice ale lui Zeus (A. Oișteanu, în REF 1990: 319); De la Solomon, datorat mai ales tradiției reprezentate de cartea populară Solomon și Marculfo (Șeineanu cf. DER.). substantiv masculinșolomonar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisolomonar

solomonar  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular solomonar solomonarul
plural solomonari solomonarii
genitiv-dativ singular solomonar solomonarului
plural solomonari solomonarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z