soliman definitie
- Vezi aici mai multe sinonimesoliman
- Vezi aici mai multe rimesoliman
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuso
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cusol
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuan
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuman
solimán n., pl. urĭ și e (turc. süleĭmani, adică „propriŭ luĭ Solomon„). P. P. Onice: peatra solimanuluĭ. V. suliman. substantiv neutrusoliman
Soliman m. numele a 3 Sultani ai Turciei: SOLIMAN I, fiul lui Baiazid peri strangulat de soldații fratelui său Musa (1405-1410); SOLIMAN II (cel Mare sau Magnificul), fiul lui Selim I, cel mai celebru dintre Sultani; ocupă Belgradul (1521), Rodosul (1522), învinse pe Unguri la Mohaci (1526), coprinse Buda (1529) și asediă zadarnic Viena (1496-1566); SOLIMAN III, fratele si succesorul lui Mahomed IV (1687-1691). temporarsoliman
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisoliman
| soliman substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | soliman | solimanul |
| plural | solimane | solimanele | |
| genitiv-dativ | singular | soliman | solimanului |
| plural | solimane | solimanelor | |