solemnitate definitie

SOLEMNITÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este solemn; ceremonial care se oficiază cu ocazia unui act solemn. ♦ Seriozitate, gravitate; măreție. 2. Mare ceremonie publică pentru sărbătorirea unui eveniment. [Cf. lat. solemnitas, fr. solennité]. substantiv femininsolemnitate

SOLEMNITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este solemn; seriozitate, gravitate; măreție. 2. mare ceremonie publică pentru sărbătorirea unui eveniment. (< lat. solemnitas) substantiv femininsolemnitate

solemnitáte s. f., g.-d. art. solemnitắții; (manifestări) pl. solemnitắți substantiv femininsolemnitate

*solemnitáte f. (lat. sollemnitas, solemnitas, sollennitas, solennitas, -átis; fr. solenitté, it solennitá). Calitatea de a fi solemn. Mare ceremonie publică: solemnitatea zilei de 10 Maĭ. Fig. Gravitate, maĭestate, pompă: solemnitatea uneĭ intrărĭ. Formalitățĭ care fac autentic un act: solemnitatea unuĭ jurămint. Enfază: a vorbi cu solemnitate. substantiv femininsolemnitate

solemnitate f. 1. ceremonie publică ce face un lucru solemn: solemnitatea unei serbări; 2. formalități ce fac un act autentic: solemnitatea unui jurământ. substantiv femininsolemnitate

SOLEMNITÁTE, (2) solemnități, s. f. 1. însușire a ceea ce este solemn; ceremonial care însoțește îndeplinirea unui act solemn. ♦ Măreție, seriozitate, gravitate, sobrietate. 2. Act solemn săvârșit cu fast. ♦ Ceremonie publică pentru sărbătorirea sau comemorarea unui eveniment ori a unei persoane. 3. îndeplinire a unor forme care fac valabile actele juridice. – Din lat. sollemnitas, -atis. substantiv femininsolemnitate