SOLDÁT1, -Ă, soldați, -te, adj. 1. (Despre conturi) Care nu mai are sold. 2. (Despre mărfuri) Scos la vânzare. – V. solda. adjectiv soldat
SOLDÁT2, soldați, s. m. Militar care nu are nici un grad; militar care are cel mai mic grad într-o armată; p. gener. militar care își execută stagiul. ♦ Fig. Luptător, militant. – Din fr. soldat, it. soldato, germ. Soldat. adjectiv soldat
SOLDÁT s.m. Militar care servește în armată fără a fi gradat; ostaș de rând, oștean. ♦ Militar de profesie. ♦ (Fig.) Luptător, militant activ pentru o cauză. [Cf. fr. soldat, it. soldato, germ. Soldat]. adjectiv soldat
SOLDÁT s. m. 1. militar care servește în armată fără a fi gradat. ◊ militar de profesie. 2. (fig.) militant activ pentru o cauză. (< fr. soldato, germ. Soldat) adjectiv soldat
soldát s. m., pl. soldáți adjectiv soldat
soldat m. oștean în solda Statului. adjectiv soldat
* soldát m. (fr. soldat, d. it. soldato, adică „lefegiŭ„, d. soldo, soldă). Militar (ostaș, oștean) de gradu cel maĭ jos: soldat, caporal, sergent, plutonier, ofițer. – Pop. (rar azĭ) saldat (rus. soldát, rostit saldat). adjectiv soldat
SOLDÁT1, -Ă, soldați, -te, adj. 1. (Despre conturi) Care nu mai are sold. 2. (Despre mărfuri) Scos la vânzare. – V. solda. adjectiv soldat
SOLDÁT2, soldați, s. m. Militar care nu are niciun grad; militar care are cel mai mic grad într-o armată; p. gener. militar care își execută stagiul. ♦ Fig. Luptător, militant. – Din fr. soldat, it. soldato, germ. Soldat. adjectiv soldat
soldá (a ~) vb., ind. prez. 3 soldeáză verb tranzitiv solda
soldà v. 1. a da solda trupelor; 2. a încheia un compt. verb tranzitiv soldà
SOLDÁ, soldez, vb. I. Tranz. 1. A calcula soldul unui cont. ♦ Refl. Fig. (Despre tratative, întreceri sportive, acțiuni etc.) A se încheia cu..., a avea drept rezultat.... 2. A lichida o socoteală, o datorie. 3. A vinde un rest de marfă cu reducere de preț. – Din fr. solder, it. soldare. verb tranzitiv solda
SOLDÁ vb. I. tr. 1. A calcula un sold. ♦ refl. (Fig.) A se încheia cu..., a avea ca rezultat. 2. A vinde cu un preț mai redus (o marfă). 3. A lichida, a plăti o datorie. [< fr. solder]. verb tranzitiv solda
SOLDÁ vb. I. tr. 1. a calcula un sold. 2. a vinde cu preț redus (o marfă). 3. a lichida, a plăti o datorie. II. refl. (fig.) a se încheia cu..., a avea ca rezultat. (< fr. solder, it. soldare) verb tranzitiv solda
SOLDÁ, soldez, vb. I. Tranz. 1. A calcula soldul unui cont. ♦ Refl. Fig. (Despre tratative, întreceri sportive, acțiuni etc.) A se încheia cu..., a avea drept rezultat.... 2. A lichida o socoteală, o datorie. 3. A vinde un rest de marfă cu reducere de preț. - Din fr. solder, it. soldare. verb tranzitiv solda
1)* soldéz v. tr. (fr. solder, it. soldare). Rar. Plătesc solda: a solda niște trupe, niște spionĭ. verb tranzitiv soldez
2)* soldez v. tr. (fr. solder, d. it. saldare, confundat cu precedentu). Com. Achit restu: a solda un cont. Pin anal. Vînd cu reducere ca să mă scap de ĭa: a solda niște marfă. verb tranzitiv soldez
| soldat adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | soldat | soldatul | soldată | soldata |
| plural | soldați | soldații | soldate | soldatele | |
| genitiv-dativ | singular | soldat | soldatului | soldate | soldatei |
| plural | soldați | soldaților | soldate | soldatelor | |