socrire definitie

SOCRÍ, socresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A stărui cu insistență supărătoare pe lângă cineva; a bate la cap, a cicăli. – Din socru. substantiv feminin socri

SOCRÍ, socresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A stărui cu insistență supărătoare pe lângă cineva; a bate la cap, a cicăli. – Din socru. verb tranzitiv socri

socri, socresc v. t. 1. a stărui cu insistență supărătoare pe lângă cineva 2. a cicăli, a bate la cap verb tranzitiv socri

socrí (a ~) (fam., reg.) (so-cri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. socrésc, imperf. 3 sg. socreá; conj. prez. 3 să socreáscă verb tranzitiv socri

SOCRÍ, socresc, vb. IV. Tranz. (Fam. și reg.) A stărui cu insistență supărătoare pe lângă cineva; a bate la cap, a cicăli. – Din socru. verb tranzitiv socri

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului socrire

socrire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular socrire socrirea
plural socriri socririle
genitiv-dativ singular socriri socririi
plural socriri socririlor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z