socăci definitie

socáci (-i), s. m. – (Trans.) Bucătar. Mag. szakács (Tiktin; Gáldi, Dict., 160), cf. sl. sokačĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 353). – Der. socăciță, s. f. (bucătăreasă); socăci, vb. (a găti); socăcioaie (var. sucăcioaie), s. f. (bucătăreasă). substantiv masculin socaci

socácĭ n., pl. tot așa (ung. szákacs). Trans. Bucătar. – Fem. -ăciță, pl. e. substantiv masculin socacĭ

socăcésc v. intr. Trans. Funcționez ca socacĭ. verb tranzitiv socăcesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului socăci

socăci   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) socăci socăcire socăcit socăcind singular plural
socăcind socăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) socăcesc (să) socăcesc socăceam socăcii socăcisem
a II-a (tu) socăcești (să) socăcești socăceai socăciși socăciseși
a III-a (el, ea) socăcește (să) socăceai socăcea socăci socăcise
plural I (noi) socăcim (să) socăcim socăceam socăcirăm socăciserăm
a II-a (voi) socăciți (să) socăciți socăceați socăcirăți socăciserăți
a III-a (ei, ele) socăcesc (să) socăcească socăceau socăci socăciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z