sobrietate definitie

SOBRIETÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (în aspect, în felul de a fi). 2. Cumpătare, moderație în felul de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca etc. [Pr.: -bri-e-] – Din fr. sobriété, lat. sobrietas, -atis. substantiv femininsobrietate

SOBRIETÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este sobru; simplitate, concizie. 2. cumpătare, moderație, măsură. (< fr. sobriété, lat. sobrietas) substantiv femininsobrietate

SOBRIETÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este sobru; simplitate, concizie. 2. Cumpătare, moderație, măsură; înfrânare, temperanță. [Pron. -bri-e-. / cf. fr. sobriété, lat. sobrietas]. substantiv femininsobrietate

sobrietáte (so-bri-e-) s. f., g.-d. art. sobrietắții substantiv femininsobrietate

*sobrietáte f. (fr. sobriété, d. lat. sobrietas, -átis). Cumpătare, înfrînare, moderațiune, temperanță (în mîncare și băutură). substantiv femininsobrietate

sobrietate f. cumpătare. substantiv femininsobrietate

SOBRIETÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (în aspect, în felul de a fi). 2. Cumpătare, moderație în felul de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca etc. [Pr.: -bri-e-] – Din fr. sobriété, lat. sobrietas, -atis. substantiv femininsobrietate

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisobrietate

sobrietate  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sobrietate sobrietatea
plural sobrietăți sobrietățile
genitiv-dativ singular sobrietăți sobrietății
plural sobrietăți sobrietăților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z