smuci definitie

credit rapid online ifn

SMUCÍ, smucesc, vb. IV. 1. Tranz. A trage brusc și cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află. ♦ Intranz. (Despre arme de foc) A izbi înapoi la descărcare, a avea recul. 2. Refl. A se zbate, a face mișcări repezi încolo și încoace spre a scăpa din locul unde este prins sau legat. [Var.: (pop.) smâcí, smâncí, smuncí vb. IV] – Din sl. smučati. verb tranzitivsmuci

smucí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smucésc, imperf. 3 sg. smuceá; conj. prez. 3 să smuceáscă verb tranzitivsmuci

credit rapid online ifn

SMUCÍ, smucesc, vb. IV. 1. Tranz. A trage brusc și cu putere pentru a scoate, a smulge, a desprinde, a deplasa ceva sau pe cineva din locul unde se află. ♦ Intranz. (Despre arme de foc) A izbi înapoi la descărcare, a avea recul. 2. Refl. A se zbate, a face mișcări repezi încolo și încoace spre a scăpa din locul unde este prins sau legat. [Var.: (pop.) smâcí, smâncí, smuncí vb. IV] – Din sl. smučati. verb tranzitivsmuci

smu(n)cì v. 1. a smulge deodată: clopotul din turn smuncește AL.; 2. a fi neastâmpărat (de cai). [Și smâncì, smicì, smuncì = slav. SMUČATI, a răpi]. verb tranzitivsmuncì

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluismuci

smuci  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)smuci smucire smucit smucind singular plural
smucind smuciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) smucesc (să)smucesc smuceam smucii smucisem
a II-a (tu) smucești (să)smucești smuceai smuciși smuciseși
a III-a (el, ea) smucește (să)smuceai smucea smuci smucise
plural I (noi) smucim (să)smucim smuceam smucirăm smuciserăm
a II-a (voi) smuciți (să)smuciți smuceați smucirăți smuciserăți
a III-a (ei, ele) smucesc (să)smucească smuceau smuci smuciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z