reduceri si promotii 2018
Definitie slujbă - ce inseamna slujbă - Dex Online

slujbă definitie

slújbă s. f., g.-d. art. slújbei; pl. slújbe substantiv feminin slujbă

slújbă f., pl. e (vsl. služĭba, bg. rus. služba). Serviciŭ, muncă împlinită: am sfirșit slujba pe ziŭa de azĭ. Funcțiune: a umbla după (a intra în, a pune în) slujbă. Serviciŭ, ramură administrativă (Vechĭ): slujba oĭerituluĭ. Serviciŭ divin: cînd se face slujba la biserică. Fam. Slujba-ĭ slujbă, și drujba-ĭ drujbă, una-ĭ serviciu, alta prietenia. – Dim. -uliță, -ușoară, pl. e. substantiv feminin slujbă

slujbă f. 1. funcțiune: l´a pus în slujbă; 2. serviciu: slujba armatei; 3. serviciu divin, liturghie: când se sfârși dumnezeiasca slujbă OD. [Slav. SLUJIBA, serviciu (profan sau religios)]. substantiv feminin slujbă

SLÚJBĂ, slujbe, s. f. I. 1. Activitate, îndeletnicire, muncă de oarecare durată și limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară și care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcție, post. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) în slujba cuiva (sau a ceva) = a fi sau a se pune la dispoziția cuiva; a servi interesele cuiva sau a susține o anumită cauză. (înv.) A-i fi cuiva de slujbă = a-i fi cuiva de folos. ♦ (Pop.) Stagiu militar. 2. (Rar) Misiune, sarcină, însărcinare. ♦ (înv.) Serviciu făcut cuiva. II. îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și sărbători; oficiere; serviciu religios, serviciu divin. – Din sl. služĭba. substantiv feminin slujbă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului slujbă

slujbă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular slujbă slujba
plural slujbe slujbele
genitiv-dativ singular slujbe slujbei
plural slujbe slujbelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z