slăbănogit definitie

SLĂBĂNOGÍT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi. adjectivslăbănogit

SLĂBĂNOGÍT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. (înv.) Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi. adjectivslăbănogit

SLĂBĂNOGÍ, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog. verbslăbănogi

slăbănogí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg și 3 pl. slăbănogésc, imperf. 3 sg. slăbănogeá; conj. prez. 3 să slăbănogeáscă verbslăbănogi

slăbănogì v. a deveni infirm: brațul meu slăbănogit ISP. verbslăbănogì

SLĂBĂNOGÍ, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. (înv.) A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog. verbslăbănogi

slăbănogésc v. tr. (d. slăbănog). Fac slăbănog: boala l-a slăbănogit. V. intr. Rar. Devin slăbănog. verbslăbănogesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluislăbănogit

slăbănogit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular slăbănogit slăbănogitul slăbănogi slăbănogita
plural slăbănogiți slăbănogiții slăbănogite slăbănogitele
genitiv-dativ singular slăbănogit slăbănogitului slăbănogite slăbănogitei
plural slăbănogiți slăbănogiților slăbănogite slăbănogitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z