sirop definitie

SIRÓP, siropuri, s. n. Soluție lichidă densă, obținută din zahăr și apă sau din suc de fructe ori de plante, folosită ca băutură răcoritoare (în amestec cu sifon), ca adaos la pregătirea unor dulciuri sau, în farmacie, la prepararea unor medicamente. – Din fr. sirop. substantiv neutru sirop

SIRÓP s.n. Soluție de zahăr în apă sau în suc de fructe ori de plante, care servește la pregătirea dulciurilor și a unor medicamente. ♦ Băutură răcoritoare preparată din soluția de mai sus și amestecată cu sifon. [< fr. sirop]. substantiv neutru sirop

SIRÓP s. n. soluție densă de zahăr în apă sau în suc de fructe ori de plante; băutură răcoritoare preparată din ea (cu sifon). (< fr. sirop) substantiv neutru sirop

siróp s. n., (sorturi, porții) pl. sirópuri substantiv neutru sirop

sirop n. licher de apă zaharisită la care se adaogă zeamă de plante sau de fructe. substantiv neutru sirop

sirop, siropuri s. n. 1. producție artistică exagerat de sentimentală. 2. (la sg.tox.) codeină. substantiv neutru sirop

*siróp n., pl. urĭ (fr. sirop, it. sciroppo [mlat. sirúpus], sp. jarope și jarobe, d. ar. šurb, șarâb, băutură. V. șerbet, cĭorbă). Un lichid gros compus din zahar în disoluțiune și zeamă de fructe, florĭ saŭ ĭerburĭ – Vechĭ șurup (turc. șurup, șurub, d. ar.). substantiv neutru sirop

SIRÓP, (2) siropuri, s. n. 1. Soluție densă, obținută din zahăr și apă sau din suc de fructe ori de plante, folosită ca băutură răcoritoare (în amestec cu sifon), ca adaos la pregătirea unor dulciuri sau, în farmacie, la prepararea unor medicamente. 2. Sort, porție de sirop (1). – Din fr. sirop. substantiv neutru sirop

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sirop

sirop   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sirop siropul
plural siropuri siropurile
genitiv-dativ singular sirop siropului
plural siropuri siropurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z